O lecţie de iubire

Nu am fost niciodată o romantică, dar întotdeauna m-au impresionat poveştile de iubire frumoase, reale şi autentice  care aproape că nu au nevoie să fie spuse, căci dragostea aceea, unică,  se vede de departe. Eu mai mult am fost pragmatica, baietoasa, iar in timp ce fetitele de seama mea se jucau cu papusile mie imi placea sa gasesc cat mai multe jocuri cu masini.

De asemenea, de puţine ori, am curaj să scriu despre iubire şi de tot atât de puţine ori, găsesc tăria să îi întreb pe oamenii din viaţa mea despre poveştile lor. Motivele sunt multe: unii vor să îşi păstreze aceste lucruri pentru ei, alţii nu mă inspiră, în cazul multora, văd o iubire cum nu mi-ar plăcea să trăiesc, deci nu prezintă interes, iar la alţii, aproape că mi-e teamă să întreb de frica unor răspunsuri cum mi-e dat să aud destul de des. Puţine sunt poveştile care mai mişcă ceva în sufletul meu şi e trist.
Iubirea a ajuns de multe ori o socoteală matematic perfectă, un plan ticluit cu dibăcie care îmi trezeşte fiori pe şira spinării. Atâtea relaţii de aşa-zisă iubire clădite pe minciuni, “pe aşa a fost să fie”, “aşa e mai bine pentru toată lumea”, încât nu îmi rămâne decât să sper că nu voi ajunge vreodată din regină un simplu pion pe tabla lui de şah. Şi că voi avea ochii suficient de deschişi încât să nu fiu orbită de false cuvinte. De un start fals intr-o cursa din jocuri cu masini.



Dar săptămâna trecută, am auzit două declaraţii care m-au înduioşat. Declaraţii venite de la bărbaţi care la prima vedere nu ai zice că pun preţ pe profunzimi de sentimente, detalii, gesturi care fac diferenţa. Par bărbaţii urbani şi puternic ancoraţi în pragmatic, mai ales în virtutea meseriilor lor.
La întrebarea “cum ai simţit că EA e EA?”, femeia alături de care vrei să îţi petreci restul vieţii, am auzit unele dintre cele mai calde, sincere şi abundente de iubire răspunsuri,  care arătau firescul acela al cuplului solid. S a spus că atunci când este în braţele ei, simte că nu îi mai trebuie altceva, că acolo îi este locul şi că împreună au puterea să reinventeze relaţia şi să îşi recreeze universul, chiar şi după 10 ani.

I a spus că, după ceva timp de când erau împreună, s-a uitat la ea, s-a văzut peste ani lângă ea, bătrân şi liniştit şi a ştiut că ea îi va fi soţie. Nu a mai simţit pentru nimeni altcineva aşa ceva.

Recitind rândurile de mai sus, pare sec ce am scris, însă emoţia şi sinceritatea pe care le simţeam când îmi povesteau, mi-au umplut ochii de lacrimi, m-au făcut să cred că mai există speranţă într-o lume searbădă, că iubirea adevărată e tot printre noi şi că goana după bani, grija zilei de mâine şi stresul de la job nu au ucis-o de tot.

Am plecat acasă cu fluturi în stomac, cu inima bătând parcă mai tare, cu nodul în gât şi lacrimile în ochi, dar cu un singur gând în minte: “atunci când îţi doreşti pe cineva cu adevărat în viaţa ta, nu pierde timpul, du-te şi luptă, pentru tine, pentru iubirea ta, să ştii că ai făcut tot ce se poate”. E sfatul lui S, simplu, concis şi foarte motivant.
S şi I, mulţumesc!

Vrei să plantezi cu mine?

În ultimul an, nu am avut mai deloc timp de activităţi în afara celor din proiectul meu de suflet! Practic, activam în domeniul ecologiei, dar mai mult de la birou şi mai puţin în fapt. Mi-au lipsit din program acţiunile eco. Şi mi-era ciudă.  De aceea, am spus că pe in curand, oricâtă muncă de organizare va fi, eu tot merg la curăţenie. Ceea ce am şi făcut :)

Am ratat curăţenia din Grădina Botanică de weekend-ul trecut pe motiv de filmare. Însă, sâmbătă dimineaţă, după doar 3 ore de somn, am decis să nu mă las prinsă în mrejele confortului din pat şi am participat la acţiunea de plantare de puieţi de la Ploieşti.  Am mers alături de colegii mei.
Şi a fost atât de drăguţ încât primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns acasă a fost să trimit un email organizatorilor că mai vreau şi la plantarea de săptămâna următoare :) . Apoi întregii echipe ca să o invit şi pe ea la acţiune. Data viitoare trebuie să mergem în gaşcă şi mai mare, să ne unim forţele şi să ajutăm la înverzirea României.

DE CE SE UITA BARBATII DUPA FEMEI?

Ok, stim foarte bine ca toti barbatii, fara exceptie, se uita dupa femei pe strada. Poti sa fii un om normal, poti sa fi un politist, poti sa fi chiar si un preot. TOTI ne uitam dupa femei. Dar de ce? Multi nu stiu raspunsul dar am sa incerc sa-l dau eu.

In milioanele de ani de evolutie barbatii au cautat partenere potrivite pentru a transmite “samanta” lor mai departe. Ca viitoarea generatie sa fie mai buna decat cea curenta, masculul cauta, cerceta, analiza orice femeie din jurul lui, si norocoasele erau doar cele mai potrivite din punctul lui de vedere.
In general femeile voluptoase erau cele alese pentru ca erau cele mai potrivite pentru a da nastere unui copil sanatos. In anii care au trecut, chestia asta ni s-a impregnat in creierasul nostru dragut si nu conteaza daca sunt imbracate in echipamente de protectie sau in cele mai sexy hainute.

Cautam femele potrivite, din punct de vedere genetic pentru cerintele noastre, pentru a duce generatia noastra mai departe. Din cauza asta ne uitam la sani, ca sa vedem capacitatea femelelor de a alapta pruncul, ne uitam la picioare si fund, care au legatura cu bazinul, ca sa vedem capacitatea femelelor de a da nastere. Chestia asta este in mostenirea primita de la cei dinaintea noastra.

Dar bineinteles, ca asta e doar un factor. Un alt factor este gustul frumusetii. Ne place ce e frumos, si cand vezi o fata superba, e ceva normal sa o admiri. Dar odata cu evolutia noastra s-a schimbat si definitia frumusetii. Acum 100 de ani o femeie voluptoasa era frumoasa si potrivita sexual pentru un barbat, iar femeile slabe erau alungate, date la o parte.
Azi, noi barbatii ne uitam dupa femeile subtiri pentru ca asta este imaginea creata de massmedia. Peste tot vezi modele, reviste despre modele, stiri despre modele, si toate subtiri.
Acum ce este peste media marimii taliei a unui om normal… este urat. Din pacate asta e parerea multora.

Revenind, barbatii au privirea periferica la un unghi de aproape 15-20 de grade. Femeile au peste 100 de grade, uneori chiar si 180 de grade. Adica daca se uita drept, au capacitatea sa vada clar ce se afla si in stanga, si in dreapta privirii.
Noi cu doar 20 de grade de vedere periferica, nu ne prea descurcam. Si trebuie sa o facem cumva. Ne uitam mai atent. Da, intoarcem capul si privim mai atent ce am vazut acum 3 secunde.
Noi trebuie sa intoarcem capul dupa femei ca sa le putem observa, femeile nu au nevoie sa faca asta cand se uita dupa barbati. Din cauza asta ele nu prea sunt prinse in act si noi cam intotdeauna.

In medie, o femeie se uita dupa 2 barbati pe zi, cam un minut jumate pentru fiecare. Barbatii se uita cam dupa 8 femei pe zi, cam 2 minute la fiecare.
Eu cred ca femeile se uita dupa mai mult de 2 barbati, doar ca nu au fost prinse :D .

GUSTUL ESTETICULUI

Bluza alba transparenta, sutien galben fosforescent, ruj rosu, pantaloni albastri, pantofi roz, geanta gri. Ce naiba, esti un curcubeu? Serios… asta am vazut eu zilele trecute la o fata.
Sunt unele fete care chiar nu au acest simt/gust al esteticului. Sunt si baieti dar ei nu au prea mare legatura cu esteticul, cel putin din privinta evolutiei, dar ele ar trebui sa aiba un oarecare habar despre cum ar trebui sa arate inainte sa iasa afara undeva.

Le vezi pe unele cu machiaj pe fata. Nu este nicio surpriza aici. Dar cand te uiti mai atent acel machiaj este atat de prost facut si nepotrivit pentru ea incat esti pur si simplu dezgustat/a de ce vezi. Nu ma pricep eu sa folosesc trusele unei fete de machiaj, dar daca imi cere parerea in privinta combinatiilor de culori, ii spun ce si cum cu un oarecare simt al gustului vizual.
Machiajul strident este dragut doar la unele fete, NU la toate. La fel este valabil si cu machiajul “curcubeu” (cel putin asa ii zic eu), in care machiajul este compus din mai multe culori.

Niste sfaturi pentru fete:
1. Ne place ca sunteti “gatite” dar ce este in plus strica. Intotdeauna.
2. Cu cat machiajul este mai natural, cu atat va placem mai mult. Nimeni nu vrea sa mearga cu un clovn de cealalta parte a bratului.
3. Nu va imbracati in curcubeu. Cum am zis mai sus, ce e mult strica. Este perfect valabil si culorilor.
Puteti folosi o combinatie de culori, dar 2-3 sunt de ajuns. Serios.
4. Nu va imbracati monocolor. Adica toata, din cap pana in picioare, intr-o singura culoare. Nu faceti asta niciodata, eu cel putin, nu vreau sa vad o pitipoanca langa mine. Trebuie sa ai cel putin o combinatie dar si aia sa fie destul de echilibrata. Tu te imbraci toata in roz si-ti alegi pantofi… albi. Pe bune, nu faceti asta. :)

Eu nu inteleg ceva. Sunt unele persoane care NU AU O TREABA cu simtul esteticului. Se uita in oglinda si spun “sunt frumoasa, pot sa ies afara”. Da, e un lucru bun sa te consideri frumos, dar totusi, gandeste-te putin la cum arati. Stiu ca parerea celorlalti nu conteaza dar daca stii ca nu prea le ai cu combinatiile, cauta in reviste niste sfaturi ceva… la prietene etc. Descurca-te, dar nu iesi asa in strada.

Vrei sa atragi atentia asupra ta prin machiaj strident? Mare greseala faci. Nu atragi atentia prin machiaj strident ci prin comportament si personalitate. Crede-ma, mai mult ma atrage o fata nemachiata dar cu o personalitate si un comportament placut, decat una care este extrem de machiata si cu celelalte criterii sub nivelul mediu. Si chiar daca ar fi peste mediu, machiajul strica tot. Dar eh, asta sunt eu. Acum fiecare cu preferintele lui.

Dar cel mai important este ca noua baietilor ne place naturaletea. Tineti minte asta.
EU SI IUBITA MEA – O LUNA DE ZILE

Am avut eu asa o idee, sa sarbatoresc fiecare luna de relatie printr-un articol scris in acest blog. Voi scrie cateva cuvinte  despre relatia dintre mine si Marlena si cum au decurs lucrurile pana in acest moment.
Asta e prima luna de zile.

Fiecare relatie incepe de la momentul 0 (zero), cum este la bnr curs valutar. Acel prim moment in care nu stii ce se va intampla pe viitor, nu stii in ce directie va porni relatia cu persoana de langa tine. Foarte multi se “transforma” in alte persoane de la bun inceput. De ce? Pentru ca “trebuie” sa arati cat mai bine fata de persoana cu care vrei o relatie, sa arati cat mai magnific langa ea. Ideea nu este sa o pui pe ea in inferioritate ca tu sa-i fii superior, ideea e ca tu sa-ti creezi o imagine mai buna a ta, una in care sa arati doar calitatile tale si sa ascunzi orice urma de defect. Trebuie sa fii perfect.

Asta depinde ce fel de persoana este cea cu care vrei sa ai o relatie. Eu de cand am cunoscut-o pe Marlena, mi-am dat seama ca este o persoana directa si ca nu ii plac ocolisurile, asa ca nici eu nu am adoptat metoda asta, de a crea o alta imagine a mea. Pur si simplu am fost eu insumi. Am cateva defecte, dar nu m-am deranjat sa le ascund fata de ea. Bineinteles ca am avut un oarecare control pentru ca ele sa nu domine ceea ce fac, ce vreau sa spun, dar am avut grija sa fiu “cat mai eu”.

Cum ne-am cunoscut? Eh, asta e partea ironica, funny. Cred. Cel putin asa e pentru mine. Pai ne-am cunoscut pe… Facebook. Celebrul site de socializare. Cum am reusit asta?
Printr-un like si comentariu. Fiecare dintre noi avem pe Facebook diferite pagini preferate, care prezinta diferite poze etc. Eu am intrat pe o astfel de poza si am dat un comment. Nu am avut scopul de a primi like-uri, ci am spus parerea mea persoanala fata de acea poza si de textul care era in ea.

Eu nu prea dau commenturi la poze, dar cand o fac, am grija sa spun exact ce gandesc. Si de multe ori doare. Printre persoanele care mi-au dat like a fost Marlena. De fapt acel like a fost dat de pe contul mamei sale de Facebook, dar Marlena a fost persoana in cauza. Dupa ce a dat acel like, mi-a dat add ca prieten. Eu cu putin timp inainte dadusem accept la o alta persoana necunoscuta, o fata. Nu stiu cum m-a gasit, si desi eu nu dau accept la persoane pe care nu le cunosc, am zis sa ii dau ei. Am vorbit putin cu ea, si nu am mai tinut legatura.

Marlena a procedat la fel, mi-a cerut prietenia pe Facebook. Am stat putin sa ma gandesc, sa-i dau accept, sa nu-i dau… si i-am dat. De acolo a pornit totul, pana in prezent. Totul a mers ca pe roate pana acum, ne intelegem foarte bine, vorbim despre toate subiectele posibile. A fost 6 zile la mine in Bucuresti, ea fiind din Galati, si ne vom mai vedea iar fizic peste putin timp. Deocamdata ne multumim cu webcam. Da, este o relatie la distanta. :D

ESTE CEARTA FOLOSITOARE SAU NU?

Toata lumea se cearta. Ea incepe de cand suntem mici copii si de atunci invatam cum sa o folosim sau cum sa ne ferim de ea.

Certurile au existat de la inceputul civilizatiei umane. A fost de ajuns doar o scanteie de nervi si cearta a urmat. Dar oare ne ajuta certurile sau nu? Oare sunt folositoare sau daunatoare? Eu sunt de parere ca sunt si folositoare, dar si daunatoare, intr-o oarecare masura.  Am zis bine, intr-o oarecare masura. Excesele vor fi intotdeauna daunatoare in relatiile cu ceilalti oameni.

Din ce cauza incep aceste certuri? De la mici neintelegeri. Cand 2 oameni nu-s pe aceeasi lungime de unda si apare o contrazicere intr-o anumita situatie, ambii vor incerca sa-si impuna “adevarul” care il cred ei ca se potriveste cel mai bine situatiei. Daca ambele adevaruri sau argumente sunt valide pentru aceeasi situatie, inseamna ca amandoi au dreptate. Si cand se intampla asta, daca nu se ajunge la un comun acord, apar certurile. Din cauza asta este intotdeauna bine sa incerci sa gasesti un teren comun in orice situatie.

Ce se intampla atunci cand este sigur ca cineva are dreptate, dar celalalt nu renunta la argumentele aduse situatiei? De multe ori oamenii sunt foarte incapatanati. Desi probabil isi dau seama ca nu au dreptate intr-o situatie, ei tot continua contrazicerea, in speranta ca cealalt va renunta. Dar problema deja nu mai este de cine are dreptate sau nu, ci de cine il domina pe celalalt. Acea persoana care nu are dreptate in situatia respectiva, incapatanata fiind, vrea sa aduca argumente, de multe ori invalide, doar ca sa incerce sa-l faca pe celalalt sa renunte, sa-l domine, sa “castige competitia”. Este o reala competitie si fiecare dintre parteneri incearca sa domine. Si daca nu reusesti sa aduci argumente valide in acea situatie, apelezi la metode mai putin folositoare. Asa se ajunge la reprosuri si cuvinte grele.

De ce nu sunt folositoare reprosurile sau cuvintele grele? Pentru ca ele nu sunt o rezolvare a situatiei date, ci doar atacuri la persoana. Si cum certurile nu mai sunt doar o problema, ci doar care pe care ataca mai bine verbal si uneori fizic, reprosurile sau cuvintele grele sunt metodele cele mai folosite. E destul de greu sa gasesti niste argumente bune cand apare instant o cearta si cand mai esti si nervos, pentru ca trebuie sa gandesti, sa cauti solutii, sa te gandesti la diferite variante de rezolvare a problemei… e greu. Dar reprosurile sau cuvintele grele sunt foarte usor de amintit si de pus in discutie. Si incepi sa dai vina pe cel din fata ajutandu-te de ele.

“Esti la fel ca mama ta, toata ziua iti merge gura… nu pot sa am si eu putina liniste in casa asta.”
“Mereu te uiti la meci cand vii de la servici, nu mai vorbesti deloc cu mine, nici macat 5 minute sa le avem pentru noi.”
“Tu nu poti sa stai o zi fara sa te certi? Esti de groaza.”

(nu dau exemple de jigniri pentru ca le cunoastem cu totii)

Si exemplele sunt cu zecile. NU da vina pe celalalt! Vezi care e cauza problemei de la care a pornit cearta si incearca sa o rezolvi. Degeaba dai vina pe celalalt, chiar daca el/ea a pornit cearta. Vina este si a ta ca ai continuat cearta si nu ai cautat metode de a o rezolva. Dar nu dispera, chiar daca nu stii foarte bine cum sa procedezi, mai jos ai cateva metode care dau rezultate. Dar oricat de mult ar da ele rezultate in alte cupluri, relatii, totul depinde de tine cat vrei de mult sa treci cu bine prin acea cearta.

- incearca sa abordezi problema atunci cand esti calm, linistit, cand ai mintea limpede si consideri ca poti sta de vorba cu cel din fata ta. Nu are rost sa incerci sa discuti problema atunci cand esti nervos ca om, pentru ca ai toate sansele ca discutia sa devina o cearta plina de reprosuri si de cuvinte grele.

- vezi ce a cauzat problema de la care a pornit cearta respectiva si cauta solutii. Nu da vina pe celalalt crezand ca asa vei rezolva problema. Nu vei reusi asta, si in acelasi timp, te vei indeparta mai mult de persoana de langa tine. Vezi care e cauza problemei, nu cine are vina.

- fa tot posibilul ca sa tratezi problema cu calm, intelegere, acceptare si toleranta. Chiar daca celalalt a contribuit mai mult la nasterea problemei, nu conteaza asta. Omul este predispus greselii. Am zis parca de toleranta, nu? Bun. Chiar daca esti mai usor de “aprins” intr-o discutie, incearca sa-ti pastrezi calmul si sa incerci sa rezolvi problema.

- daca nu reusesti sa rezolvi problema pe moment cu partenerul, ai rabdare. Probabil solutia problemei nu va aparea in acel moment sau in acea zi, dar trebuie sa stii ca unele probleme necesita timp si rabdare pentru a fi rezolvate. Acorda si tu “chestiile” astea 2. Uneori te vor ajuta.

- vorbeste cu partenerul oricand apare o cearta. Pur si simplu vorbeste despre comportamentele sau faptele care te-au deranjat la el, dar spune-i toatea astea ca pe o observatie, nu ca pe o critica sau repros. Gandeste-te cum ai vrea ca el sa vorbeasca si sa se comporte cu tine, si incearca sa procedezi si tu la fel.

- respecta-ti partenerul! Nu il face in toate felurile, nu-l critica, nu-i reprosa lucruri, nu-i jigni, NU-L lovi. Astea nu sunt solutii de rezolvare a problemelor si niciodata nu vor fi. Daca ai impresia ca o palma rezolva totul, probabil doar il va face pe partener sa taca pe moment, dar problema nu este rezolvata, sentimentele de ura, disrespect, greata si altele, se vor intensifica si relatia nu va avea un viitor prea stralucit.

O cearta este, in esenta, o dovada a iubirii, dar care este adesea umbrita de orgolii si voci ridicate. Nu lasa ca sentimentele sa puna stapanire pe tine, pastreaza-ti calmul si incearca sa gasesti rezolvarea problemei, nu sa-i scoti ochii partenerului pentru asta si daca nu poti sa faci nimic din toate astea pentru a-ti pastra calmul mai bine fugi pentru doua trei zile si stai linistit intr-un apartament regim hotelier bucuresti si te intorci acasa linistit cu zambetul pe buze.

Sper ca o sa va ajute acest articol, stiu ca pe mine m-au ajutat enorm acest mici sfaturi. Respectati-va, iubiti-va, dar cel mai important, comunicati. Comunicarea este foarte importanta intr-o relatie. Si inchei articolul cu un citat.

FELIX BAUMGARTNER – OMUL CU SARITURA!

Felix Baumgartner este detinatorul unei premiere mondiale – o cadere libera din stratosfera – austriacul plonjand de la altitudinea record de circa 39.000 metri deasupra statului american New Mexico.


Fostul record de salt cu parasuta in cadere libera a fost detinut din 1960 de un fost colonel din aviatia americana (US Air Force), Joe Kittinger, care a sarit de la altitudinea de 31.333 de metri. Dupa a treia saritura de acest gen, Felix Baumgartner este noul recordman la acest capitol. Are o poveste foarte interesanta in spatele si chiar va recomand sa o cititi..

Ma bucur ca a facut ce si-a dorit, invingandu-si toate fricile, temerile, emotiile si toate vorbele de rau primite de la diferite persoane. A facut ce a vrut el, si-a riscat viata, nu pentru publicitate, faima, bani sau alte chestii de genul, ci pentru a-si indeplini un vis, acela de a depasi viteza sunetului de 1.227,6 kilometri/ora. Dupa ani de pregatire psihica si fizica, a ajuns in punctul de unde nu te poti intoarce.

Dupa ce a urcat cam 2 ore si 40 de minute pana in stratosfera, cu balonul plin de heliu, ajuns acolo sus, la o altitudine de 39.000+, si-a verificat toate sistemele de protectie si pentru oxigen, s-a pregatit mental pret de cateva minute si a sarit in gol, in aplauzele echipei din spatele acestei realizari. A fost urmarit live de milioane de oameni, si dupa vreo 4 minute si 16 secunde, de cand a inceput caderea libera, si-a deschis parasuta si iarasi dupa cateva minute a aterizat in siguranta.

Dupa ce am vazut toata realizarea, pot sa spun ca mi-au dat cateva lacrimi. M-a impresionat mult vointa unui om care are un vis de implinit.